Alta cale nu exista

Suntem istoric o natiune tanara. Din cei 100 de ani de stat national, doar 29 de ani i-am trait in democratie, iar 20 dintre acestia intre 1918 si 1938.

Cei 42 de ani in dictatura inseamna cel putin o generatie. Una care a prins decapitarea de elita sa liberala si iubitoare de natiune, de profesori, de politicieni, de preoti, de artisti, de oameni de cultura care au sfarsit in inchisorile comuniste.

Ni s-a spus nu numai ca parintii natiunii noastre sunt Stalin, Lenin si Marx, ci si ca trebuie sa ne uram visceral adevaratii parinti: Regele, Bratienii, pe Iuliu Maniu. Exact ca in sindromul Stockolm, am fost atat de alienati incat l-am alergat pe aeroport pe rege pentru a nu intra in tara. Un rege care a fost tinta urii propagandei celor care s-au altoit pe trunchiul natiunii si pe care populatia l-a regasit abia in lacrimile cu care l-am condus catre mormant.

Si la fel am procedat si cu Coposu. Uitati-va la ce caricatura conduce acum PNTCD, un partid al martirilor, si va veti convinge de alienarea noastra politica si a valorilor din jurul ei.

De aceea, cel mai bine este sa ne oprim o secunda din ceea ce facem. Si sa ne intrebam cine suntem?, de unde venim?, incotro ne indreptam? si ce putem face astazi pentru un viitor mai bun?

Pentru ca suntem o natiune tanara, raspunsul la aceste intrebari inseamna examenul nostru de maturitate. Caci numai un om matur intelege, accepta si schimba acolo unde a gresit.

Deci? Cine suntem?

Suntem o natiune tanara, care isi are originea istorica in anul 1918, dar radacini trainice ce vin din vita noastra de latini. Suntem natural compatibili cu democratia, cu buna credinta si cu ordinea sociala in care implinirea personala, libertatea, egalitatea si responsabilitatea constituie fundatia sa de adevar.

Unde ne ducem?

Din pacate 70% dintre romani spunem ca suntem impinsi de o clasa politica necredibila, care ne-a confiscat statul, intr-o directie gresita. Adica suntem condusi de infractori, impotriva vointei noastre, intr-o cleptocratie de tip teleormanean.

Ce este de facut?

In primul rand sa luam cleptocratilor legitimitatea. Asta inseamna o prezenta masiva la vot. Statistica arata ca la alegerile cu multi votanti, reaua credinta pierde. Deci sa votam.

In al doilea rand sa validam partide si candidati pe principii simple: buna credinta si competenta. Iar acolo unde nu trec testul sa identificam dintre noi lideri competenti care sa se implice.

In al treilea rand sa ne tinem clasa politica departe de tentatia coruptiei. Facand din profesia de politician o meserie onorabila, dar platindu-i prin votanti, nu direct de la buget.

Apoi sa curatam justitia si legile, redandu-i libertatea, demnitatea, dar si instrumentele necesare. Cu ajutorul ei vom cantari faptele tradatorilor, vuvuzelelor, grajdanilor si pe toti cei ce au mutilat tara si au dus-o in cleptocratie.

Iar nu in ultimul rand avem nevoie de un Proiect de Tara. Sa ne punem sa ne visam Romania anului 2118. Sa ne lasam imaginatia si sufletul sa astearna pe hartie o tara asa cum am visat noi si parintii natiunii in 1918. Dupa care sa turnam fundatia acestei constructii, precum o catedrala care se construieste in 100 de ani.

Iar abia atunci generatia noastra, a decreteilor, poate spune ca nu s-a consumat in pustiu. Ca ne-am gasit menirea, aceea de a incepe constructia unei natiuni puternice, pe care fiii si fiicele noastre, nepotii si stranepotii nostri sa o vada finalizata.

Dragilor, alta cale nu exista.

Foto: http://flipdiving.online