Mişcările de stradă din ultimele zile

În ultimele zile în România au avut loc mişcări de stradă, la început pentru susţinerea doctorului Raed Arafat, apoi transformându-se în proteste îndreptate împotriva preşedintelui ţării, Traian Băsescu, dar şi a guvernului condus de prim ministrul Emil Boc. Aceste mişcări sunt anarhice, transformându-se din proteste paşnice într-un adevărat război între protestatari şi jandarmi, neavând un conducător şi nefiind organizate.

În ziua de 11 ianuarie 2012, fondatorul SMURD, Raed Arafat, nefiind de acord cu noul proiect de lege al sănătăţii, a demisionat din postul de subsecretar de stat. El s-a opus proiectului de lege a sănătății deoarece acesta prevedea ca operatorii privați să poată contribui, dacă îndeplinesc anumite standarde, la asigurarea unei părți a serviciului de urgență. Arafat a argumentat că sistemul funcționează bine și că apariția unor  noi operatori de urgență îl va destabiliza. Proiectul de lege mai prevedea și ca spitalele să poată funcționa ca societăți comerciale sau ca fundații, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate să piardă monopolul și să aibă concurență din partea asiguratoriilor privați, iar producătorii de medicamente să fie taxați suplimentar. Totuşi, nimeni nu avea de unde să ştie că demisia docorului Arafat avea să fie picătura care a umplut paharul.

A doua zi, în data de 12 ianuarie 2012, a avut loc în România o serie de proteste de stradă împotriva reformelor sistemului sanitar promovate de Guvernul Boc prin lansare în dezbatere publică proiectului de lege a sănătății. Primul oraș în care s-a protestat a fost Târgu Mureș. Astfel de manifestații au continuat și după 12 ianuarie, în București și în alte 51 orașe din 37 de județe.

Pe 13 ianuarie la București, mai mulți manifestanți s-au adunat în Piața Universității, în fața Teatrului Național, pentru susținerea lui Raed Arafat. O oră mai târziu,  protestatarii au plecat în marș din piață îndreptându-se spre Palatul Cotroceni. Numărul manifestanților a crescut, astfel încât în fața Administrației Prezidențiale s-au adunat circa 2000 de oameni. În seara aceleiaşi zile, președintele a cerut Guvernului să renunțe la proiectul de reformă, în urma presiunii opiniei publice, constatând că „sunt mulți care sunt mulțumiți de sistemul de sănătate și că reforma nu este dorită de nimeni din sistem, cu excepția unor medici tineri”.

A doua zi (în 14 ianuarie), protestele de la București au degenerat în manifestări violente, mai mulți oameni fiind răniți. Jandarmeria a strâns cordonul, la care manifestanții au răspuns aruncând cu pietre, petarde și au vandalizat mai multe amenajări publice și mobilier stradal. Jandarmeria a ripostat folosind gaze lacrimogene.

Pe 15 ianuarie, protestele de la București au devenit din nou violente. Jandarmeria susține faptul că protestele de sâmbătă seara din București au degenerat odată cu apariția în Piața Universității a unor grupuri compacte conduse de lideri ai galeriilor cluburilor de fotbal FC Steaua București și Dinamo București. Printre aceștia au fost identificați lideri ai fanilor dinamoviști și un coordonator al galeriei steliste. Jandarmeria a folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă. În acea seară, numărul protestatarilor ajunsese la cifra de 13.000 în întreaga țară.

Pentru a preveni manifestări violente și în data de 16 ianuarie,  jandarmii au organizat filtre pentru cei care doreau să ajungă în Piața Universității, legitimând și percheziționând persoanele cu „comportament suspect”. Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei București a declarat că 10 manifestanți au fost duși la secțiile de poliție: unul pentru deținere de droguri, unul pentru deținere de baston telescopic și opt pentru deținere de materiale pirotehnice.

Pe 17 ianuarie, protestele au continuat în toată țara. În Alexandria, județul Teleorman, sute de oameni, inclusiv cetățenii șomeri, pensionari, funcționarii publici și sindicaliștii au protestat în fața Casei de Cultură. Lor li s-au alăturat alți zeci de oameni din Roșiori de Vede care au sosit cu autobuzul. În special, pe lângă demisia lui Băsescu, oamenii au cerut și demisia prefectului județului Teleorman, Teodor Nițulescu.

Pe 18 ianuarie, protestele au continuat în toată țara, dar s-a anunțat și un miting politic USL pentru a doua zi. Pe 19 ianuarie, oameni care au luat parte la protest, dar susțin că nu s-au manifestat violent, au fost ridicați și duși cu dubele către secțiile de poliție din Capitală.  În Piața Arcului de Triumf a fost organizat un miting USL, dar aceștia au fost primiți cu ostilitate de către protestatarii din Piața Universității, Ludovic Orban, fiind îmbrâncit și huiduit de aceștia.

Protestele au continuat şi în următoarele zile, având loc, în 21 ianuarie, confruntări violente între protestatari şi jandarmi. Chiar şi azi, în ziua de 24 ianuare, sunt aşteptaţi în capitală peste 10.000 de protestatari, de la cadre militare disponibilizate la ultraşi, pensionari şi revoluţionari.

Cu toate că doctorul Raed Arafat a acceptat, în 17 ianuarie, să revină pe poziția din minister de unde demisionase, criza nu a fost dezamorsată, protestele cetățenilor nu au încetat, tematica diversificându-se, iar solicitările de demisie a președintelui și a primului ministru s-au intensificat.

Totuşi nu toţi protestatarii au susţinut cauza din proprie iniţiativă. În ziua de 21 ianuarie a apărut în ziarul Evenimentul zilei un articol în care se arăta cum unii protestatari au fost plătiţi pentru a se afla în stradă. „Prima de protest”, cum este numită, a constat în 50 de lei, bani oferiţi de către USL simpatizanţilor opoziţiei. Acest eveniment a fost surprins şi în câteva videoclipuri care au fost postate în acea zi pe internet.

Un alt eveniment important a fost demiterea ministrului de externe, Teodor Baconschi, în data de 23 ianuarie, pentru unele apelative din declaraţiile susţinute de acesta la adresa protestatarilor, atunci când i-a catalogat drept fiind produsul „mahalalei violente și inepte”. Tot în aceaşi zi a avut loc o sesiune extraordinară a Parlamentului, convocată de toate partidele politice parlamentare ca urmare a  manifestaţiilor din ultimele zile.

În aceste zile de protest, presa internațională a relatat că deși autoritățile au retras proiectul de reformare a legii sănătății prin care se acorda acces și firmelor private în sistemul de urgență, oamenii au continuat să iasă în stradă cerând demisia președintelui Traian Băsescu și a premierului Emil Boc.

Reuters subliniază violențele de duminică seară din capitala României, relatând ciocnirile dintre jandarmi și protestatari, dar afirmă că România, deși a adoptat în ultimii doi ani măsuri dure de austeritate, a evitat protestele de masă care au izbucnit în întreaga Europă. Același lucru scrie și BBC, respectiv că „protestatarii care demonstrează împotriva măsurilor de austeritate s-au ciocnit cu forțele de ordine. Violențele au izbucnit în ziua de 15 ianuarie în timp ce se manifesta împotriva președintelui Băsescu, acuzat de scăderea dramatică a nivelului de trai în România. Peste 30 de persoane au fost reținute de poliție.”

CNN anunță că poliția a fost nevoită să folosească gaze lacrimogene împotriva manifestanților care cer demisia președintelui Băsescu și alegeri anticipate și subliniază faptul că „participanții au blocat circulația și au aruncat cu pietre în forțele de ordine. Protestele au început joi și au fost provocate de proiectul legii sănătății.” Postul de radio Deutsche Welle relatează că „protestatarii și-au exprimat furia față de măsurile de austeritate dar și față de corupția larg răspândită, cerând demisia președintelui Traian Băsescu, altădată popular”.

The New York Times scrie că „protestele din ultimele zile sunt cele mai serioase de când președintele Băsescu a venit la putere, în 2004. Sunt rezultatul frustrării față de tăierile salariilor bugetarilor, reducerea ajutoarelor sociale, creșterea impozitelor, nepotismul din instituțiile de stat și corupția generalizată.”, iar The Guardian conchide că „politicienii români trebuie să se reconecteze la realitate”.

Acestea sunt faptele. Ce cred eu? Deşi fiecare om are dreptul să protesteze legal, un sistem nu se schimbă numai sub presiunea străzii. Protestele din ultimele zile au schimbat unele lucruri (demisia ministrului de externe si taxa auto) acestea s-au facut sub presiune, ca reacţie şi sunt mult prea puţine. Adevărata schimbare se face intr-un mod democratic, fără scandări, fără violenţe, fără distrugeri. Prin alegeri.

Soluţia nu este să îl înlăturăm acum pe Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României. El a dorit, se pare, doar reformarea statului social. Chiar a fost dispus să renunţe la 2 ani de mandat la schimb cu Reforma administrativ – teritorială. Acest lucru se va întâmpla, oricum, mai devreme sau mai târziu. Şi după aceea ce vom face? Oamenii nu mai vor reprezentanţii Partidului Democrat Liberal, dar nici ai Uniunii Social Liberale la conducere. Ei nu se mai simt reprezentaţi de tipul actual de politician.

Soluţia este să găsim pe cineva care să ne reprezinte şi să ne apere interesul nouă, oamenilor de rând, în paralel cu o „alfabetizare” politică. Cineva care să schimbe sistemul, să facă din România o ţară în care să fim mândri că trăim. Cineva care să nu fie corupt, să nu accepte mită, să îşi ducă la bun sfârşit scopul pentru care a fost ales. Cineva fără un trecut controversat, dubios, cineva „imaculat”.

Şi deşi pare greu de găsit, eu cred că acestă persoană este de fapt mai aproape decât mulţi dintre noi cred. Şi nu s-a aflat în stradă în ultimele zile, nu şi-a revărsat furia asupra preşedintelui Băsescu şi nu i-a cerut demisia, nu a scandat, nu a înjurat, nu a susţinut conferinţe de presă pentru a-i îndemna pe protestatari să continuie cu ura şi violenţa. Nu a făcut aceste lucruri, ci, dimpotrivă, le-a cerut protestatarilor să se manifeste paşnic şi i-a cerut opoziţiei să respecte cutumele democratice europene care cer consumarea la termen a mandatului legislativ. Voi îl cunoasteţi?

În final, părerea mea este că susţinerea unui lider politic autentic este cea mai bună soluţie, atât pentru mine, cât şi pentru poporul român. Pentru că acea persoană, pe care ne-o dorim cu toţii, se află aproape. Trebuie doar să deschidem ochii şi să susţinem adevărata schimbare, atunci când ni se arată.

Bibliografie
•    ro.wikipedia.org
•    theophylepoliteia.wordpress.com
•    www.evz.ro
•    www.imondo.ro/blog
•    www.b1tv.ro