Inapoi in sclavagism

 Acesta poate fi un articol trist pentru cei care nu se simt responsabili pentru ceea ce se intampla cu ei sau cum va arata viitorul lor. Pentru ca, o data cu introducerea banilor fiduciari si a pietei de derivate, nimeni si nimic nu mai poate sta in calea separarii oamenilor in sclavi si oameni liberi. Depinde de ce alegem pana cand nu e prea tarziu.

 Acum 100 de ani

Pentru cei care nu stiu sau au uitat, familia si individul era problema comunitatii: la nunta venea tot satul, se aduceau daruri sau bani, iar tinerii casatoriti organizau masa cu bunatati si respectau ritualul casatoriei. Erau cununati de preot, li se dadea binecuvantarea parinteasca iar mireasa era purtata cu grapa prin sat daca se oferise inainte de casatorie si facuta de rasul celorlati. Iar daca lucrurile nu stateau asa si tinerii meritau respectul satului, li se facea o casa, actiune la care participa comunitatea, fiecare dupa putinta si bunavointa.

Costul ridicarii imobilului era destul de mic pentru tinerii casatoriti si nu trebuia decat sa-si intoarca serviciul la randul lor, catre tinerii casatoriti ce urmau sa apara in viitor. Pentru ca traiau intr-o comunitate de oameni liberi si se lasau condusi de preceptele morale implementate de biserica si de scoala.

Acum, cand banca ne da casa

O data cu schimbarea sociala, cu migratia catre alte comunitati mai puternice, cu modificarile impuse de aberatii sociale precum comunismul, lucrurile s-au schimbat: ne-am prefacut a fi boieri si am vrut „acum” ceea ce aveau cei din clasa bogata dupa decenii de acumulare. Asa ca au intrat in rol bancile, mirosind o oportunitate de castig de nerefuzat: „da-ne noua viitorul tau si noi iti vom da casa pe care sa ti-o construiesti sau sa o iei de-a gata de la altul„, au zis ele. Iar casa nu va arata ca aia facuta de neprofesionistii din sat ca acum 100 de ani, ci are tot confortul si toate utilitatile (pentru care vei plati, bineinteles!).

„Ia-l acum si cu rate mici” suna reclama care incanta pe oricare din noi. Si „Pentru ca meriti!”, au adaugat cei din advertising, ca sa te convinga definitiv si, din omul liber integrat in comunitate am devenit oamenii inteligenti, informati, dar sclavii unor institutii financiare de stat sau private.

Ne ramanea totusi iluzia ca va veni o vreme cand, iesiti la pensie, statul va avea grija de noi, vom termina ratele si vom sta linistiti, in casuta noastra, asteptand pensia care va veni trimisa de statul care ne-a promis ca ne-o va plati dupa ce am cotizat zeci de ani, luna de luna.

Inapoi in sclavagism

Doar ca statele, conduse de politicieni care nu stiu sa creeze doar sa-ti bage mana in buzunar sa-ti ia banii si visele, au transferat problema pensiei (sau o vor face in curand, ca si pe cea a asigurarilor de sanatate) ea devenind exclusiv problema contribuabilului si nu a angajatorului sau a statului.

Astfel, va trebui sa stii ce sa faci cu banii pe care esti obligat sa-i cotizezi pentru viitor. Si, nepregatiti financiar, oamenii vor da cu banul sau se vor lasa atrasi ca in reclama cu „rate mici si pentru ca meriti” intr-un joc pe care nu-l inteleg.

Vor aparea societati financiare (daca nu au aparut deja) care se vor bate sa-i dai banii cu care vor incepe sa „investeasca” pentru profitul pe care esti de acord sa-l obtina FOLOSINDU-SE DE VENITURILE TALE. Adica vor specula pe cursul de referinta, vor cumpara si vor vinde imobile sau vor capitaliza afaceri mai mult sau mai putin riscante. Daca nu credeti urmariti care sunt activele unor fonduri de investitii si la ce riscuri s-au expus si se expun.

Cu doua specificatii:

1. speculatia pe curs va afecta evolutia ratelor pe care acum le ai de platit la banci, dar si a facturilor la utilitati.

2. concurenta pe piata imobiliara sau pe zona afacerilor va fi neloiala, nimeni, ca parte individuala, neputand face fata unui asemenea concurent (intretinut din banii mei si ai tai, nu?)

Si inca o specificatie: statul, care ar trebui sa ma apere nu va face nimic pentru ca este si va fi condu de politicieni incompetenti care, chiar si bine intentionati, nu vor intelege jocul.

Iar noi vom fi sclavii care vom munci mai mult si mai greu pentru altii, doar pentru a ne mentine obiceiurile si stilul de viata.

Dar jocul nu se opreste aici

Pentru ca aceste organisme financiare vor sclavi cu risc mai mic de insolvabilitate. Iar aici intra in joc statele care se imprumuta tot mai mult si mai des, dar nu o pot face la infinit. Iar factura decontului acestor imprumuturi o vom plati noi si generatiile de dupa noi. Toate astea pentru ca ne-am vandut libertatea unor politicieni si pentru ceva confort sau cateva tabieturi de care suntem dependenti.