Statul – calare pe cetateni si calarit de corporatii

Disputa pe subiectul Rosia Montana a impartit tara in doua. Pe considerente economice sau ecologice, cu sau fara argumente, documentati sau nu, mai mult sau mai putin emotionali, simpatizantii uneia sau alteia din partile constituite ad-hoc s-au incins in polemici aprinse. Se discuta de oportunitatea proiectului, de dezastrul ecologic actual si viitor, de ce lasam copiiilor nostri, de opozitia Ungariei, de ONG-uri cu sau fara legaturi cu omul de afaceri Soros … subiectei care sunt, fiecare in parte, indreptatite sa fie abordate. Mai putin un aspect.

La intalnirea cu reprezentantii ANTI de la Rosia Montana, presedintele Traian Basescu a spus patru lucruri importante, trecute sau nu cu vederea de analistii subiectului Rosia Montana si care luate impreuna pun semne mari de intrebare:

– nimeni nu stie cum arata contractul dintre stat si RMGC, acesta fiind secretizat;

– statul va incasa doar 4% pe profit ca si redeventa din ceea ce se extrage de la Rosia Montana;

– participatia statului la actionariatul firmei care doreste inceperea exploatarii a fost de 35%, ulterior, ca si in alte cazuri gen Rompetrol, a urmat o recapitalizare care a scazut participatia la 19%;

– si poate cel mai grav lucru, ca 10% din PIB este adus de IMM-uri si 90% de corporatii, de aceea statul se comporta delicat cu acestea.

Cu alte cuvinte, RMGC a negociat in favoarea sa un contract cu statul roman, caz care nu a interesat niciun politician pana acum. Mai apoi, printr-un artificiu contabilicesc, la o adunare a actionariatului unde statul era minoritar (35%) s-a decis scaderea participatiei acestuia la 19%. Cum a reactionat statul roman? In niciun fel. Sau la fel cum a facut-o in cazul tranzactionarii certificatelor verzi sau Rompetrol.

Continuarea pe Blogul DailyBusiness