Pesedizarea useristă

Nu este prima dată când USR se urcă pe inițiative civice sau jurnalistice. Cum ar fi „Fără penali” pe care a preluat-o din societatea civilă și a asimilat-o ca fiind a lor, pentru a colecta nume și adrese de email unde au trimis ulterior semnatarilor mesaje de partid.

Sau investigații ale jurnaliștilor de bună credință pe care le-au transformat în mesaje politice, uitând că munca cea mai mare este cea a presei de investigație.

Și era să uit, inclusiv de imaginea lui Valeriu Nicolae, cu care, așa cum acesta spunea la o lansare de carte la Timișoara, au procedat la fel, Valeriu aflând din comunicatul, cred că PLUS pe atunci, că este membru de partid.

Partid cu care dl. Valeriu Nicolae a avut o relație contondentă, finalizată cu un divorț și cu o candidatură independentă pentru CL Sector 5.

Loc pe care cel mai probabil l-ar fi câștigat dacă nu l-ar fi lovit pe sub masă chiar USR, în ideea ca partidul să mai câștige un loc de consilier, pentru o doamnă care a fugit la PNL, în scurt timp.

În acest context postarea doamnei Emilia Sercan privind disocierea de acțiunile USR în cazul lucrării de doctorat a ministrului Bode era necesară și îi pune pe useriști într-o poziție de offside moral, pentru că partidul a dorit asocierea de imagine cu profesionalismul și buna credință a acesteia.

Imagine pe care doamna Șercan și-a construit-o în timp, livrând jurnalistic cazuri cu impact, deoarece au produs efecte, cazurile Ponta și Cîmpeanu fiind relevante.

Ce vreau să spun este că USR o dă constant în bară tocmai pentru că se uită doar după scurtături și încearcă să se lipească, ca timbrul de scrisoare de imaginea altora, dar numai în folos propriu.

Să nu uităm că pe acolo au trecut, ca exemplu, Moise Guran sau Andrei Caramitru dar și alții, persoane cu expertiză și care au plecat pentru că tot ceea ce propuneau se lovea de refuzul conducerii USR, în ideea că partidul știe mai bine ce face.

Și se vede în sondaje și în numărul de membri că „știe”.