Hormoni de primavara
Incep sa imbatranesc: dau sfaturi! Am doua cunostinte dragi, tineri, care, nu stiu de ce, s-au certat. De 1 aprilie. Evident ca la baza stau emotiile, adica gestionarea lor si necunoasterea temperamentelor si a limbajelor de iubire.
De ce evident?
Daca cititi postarile mai vechi, scriam ca Sistemului actual de educatie ii lipseste o educatie emotionala pe care trebuie sa o faca elevilor. Asta este foarte greu pentru ca (am vazut-o clar butonand intr-o zi TV-ul si oprindu-ma la o emisiune a dnei Almasan, sotia lui Socaciu, despre educatie) nici profesorii nu o au. Mai mult, familia nu poate sustine acest demers deoarece cele mai multe drame se intampla aici: sinucideri din dragoste, singuratate, datorii, divorturi, batai, crime… efecte ale aceleiasi cauze: LIPSA EDUCATIEI EMOTIONALE.
Inseamna ca nu suntem educati? Nu! Doar ca reactionam in loc sa actionam activ, adica sa gestionam o emotie, sa nu raspundem la orice provocare. Si asta cere timp, antrenament, consiliere, efort, dar merita!
In al doilea rand, vobeam de limbajele de iubire. Nici eu nu am stiut, pana nu am aflat si studiat: „Cele cinci limbaje ale iubirii”, o carte a lui Gary Chapman, esentiala daca vrem sa vorbim aceeasi limba cu ceilalti. Pentru ca unii vor cadouri, altii incurajari, altii lauda, altii servicii, altii doar timp acordat, altii atingere si mangaiere. Limbajul tau de iubire care este? I l-ai comunicat persoanei de langa tine, pe care o iubesti? Atunci ea de unde sa stie ce vrei?
E ca in viata. Daca tu intrebi: „Do you speak English?” si ti se raspunde cu „Je t’aime, madamme!” va puteti intelege? Vorbiti aceeasi limba? Eu cred ca nu.
Apoi temperamentele: unii sunt predominant flegmatici sau melancolici, deci introvertiti, altii sangvinici si colerici, deci extrovertiti, plini de viata. Cu temperamentul te nasti si greu se schimba, desi se poate educa. Tu ce temperament ai? Dar persoana pe care o iubesti?
Asadar, imbatranesc. Dau sfaturi celor din jur: ce-i drept dupa 16 ani de casatorie si 18 ani de relatie neintrerupta cu sotia mea, Violeta. (Te iubesc, draga mea, chiar daca imbatranim amandoi, unul langa celalalt).
Si inca ceva: la final iti va parea rau pentru ce nu ai facut in viata, dacat de ceea ce ai facut, chiar daca gresit. Hormonii de primavara pun stapanire pe noi, primavara renaste dupa o iarna de criza, viata este frumoasa, asa ca INDRAZNITI!
Sa fiti iubiti!
va doresc multi ani de casatorie si sa fiti fericit alaturi de sotia dumneavoastra.
Multumesc pentru urare.
Sunt sigur ca peste cativa ani veti zambi cand va veti aminti de aceste zile.
Observati ca am folosit pluralul!
Sunteti foarte increzator 🙂
Si eu am scris un mic articol despre sistemul educational aici: http://irina.cojo.ro/do-schools-kill-creativity/03/ . Nu cred ca se va schimba ceva prea curand … imi este mila de copiii din ziua de azi 🙁